Despre Postul Mare

preot paroh Liviu Alexandrescu

„Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi smolesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă, şi-au luat plata lor. Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este în ascuns şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie.” (Matei VI, 16-18).

Ce trebuie să știm despre Postul Mare ?

Iubiți credincioși!

Biserica Ortodoxă de Răsărit a rânduit pentru dreptcredincioșii creștini anumite posturi. Căci postul – zice Sfântul Ioan Gură de Aur – „potolește trupul, înfrânează poftele cele nesăturate, curățește si înaripează sufletul și îl înalță”. Vremea Postului Mare este cunoscută sub denumirea de „urcuș spre Inviere” și este asemănată cu o scară spre Marele Praznic al Învierii Domnului Iisus Hristos din morți și ține 40 de zile, până în Noaptea Învierii sau Noaptea de Paște.

Sfântul Vasile cel Mare spune că postul este porunca cea mai veche, căci Dumnezeu a poruncit lui Adam: „din toți pomii poți să mănânci, dar din pomul cunoștinței binelui și răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca vei muri negreșit!”( Facere II, 16-17). Prin post și rugăciune, se caută dobândirea Duhului Sfânt, luminarea minții noastre, ca să „gândim ca și Hristos, să vedem ca Hristos și să simțim ca Hristos”(I Corinteni II, 16).

De câte feluri este postul ?

Postul este de două feluri: post trupesc, adică înfrânare de la mâncare pe un timp limitat, cu scopul de a ne ruga mai curat lui Dumnezeu și de a ne stăpâni firea și postul sufletesc, adică înfrânarea limbii, a ochilor, a auzului de la cele rele, a mâinilor, să nu lucreze vreun păcat și mai ales infrânarea minții și a inimii de la pofte și de la tot felul de răutăți. Postul devine complet numai dacă este insoțit de rugăciune, milostenie și fapte bune. Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Dacă vrei să dai două aripi puternice rugăciunii tale, atunci însoțește rugăciunea ta cu post și milostenie, pentru că nu cei săraci au nevoie de cei bogați, ci dimpotrivă, bogații au nevoie de cei săraci, căci săracul dobândeste doar o pâine și o haină, iar bogatul dobândește, prin sărac, cerul și fericirea veșnică”.

Domnul Iisus Hristos a murit pe Cruce. El suferă pentru fiecare dintre noi, ori de câte ori Îl crucificăm, prin păcatele pe care le săvârșim. Sfântul Pavel spune: „răstignim a doua oară pe Fiul lui Dumnezeu și-L facem de batjocură”. Suferința lui Hristos poate fi mai mare sau mai mică, în funcție de ce facem fiecare dintre noi. Așadar, a venit timpul binecuvântat de Dumnezeu, să putem petrece Postul Mare, cu toata ființa noastră, cu multă rugăciune, alături de Domnul Hristos, de Maica Sa și de toți sfinții.

Prin toate acestea ne regăsim în comuniune cu Dumnezeu, înțelegem că suntem făcuți să participăm la viața veșnică, infinită a lui Dumnezeu. „Să ne curățim simțirile si să vedem pe Hristos, Soarele dreptății” spune cântarea bisericească, să vedem lumina dumnezeiască și pe Hristos, Dătătorul de lumină. Lumina Lui Hristos din noaptea Învierii acoperă întunericul ființei noastre, luminează rațiunea, ca apoi, să-L putem vedea și urma pe Hristos. Atunci vom putea spune, ca și apostolul Pavel: „nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine”.

Pentru aceasta acum e timpul pregătirii noastre prin post, rugăciune, milostenie și fapte bune:

„Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca văzând ei faptele voastre cele bune, să preamarească pe Tatăl vostru cel din ceruri.” (Matei 5, 16).

E timpul, iubiți frați, să: „curățăm întâi partea dinlăuntru a paharului, pentru ca și partea din afară să fie curată”(Matei 23,26). Putem spune prin glasul sfintelor rugăciuni: „Preabunule Doamne, alungă de la noi duhul mândriei, duhul lăcomiei, duhul desfrâului, duhul răutăţii şi duhul deznădejdii, şi dăruieşte-ne darurile Duhului Sfânt: duhul înţelepciunii, duhul înţelegerii, duhul sfatului, duhul puterii, duhul cunoştinţei, duhul temerii de Dumnezeu şi duhul bunei credinţe’’ (Canonul de Pocăință).

Iubiți credincioși!

Postul este calea prin care putem descoperi comorile noastre sufletești. Ele vor fi purtate în inima noastră oriunde vom merge, chiar și înaintea Judecătorului nostru Hristos, pe când grija lumească este trecătoare și chiar calea care te departează de Dumnezeu. Așadar, postul să ne întărească trupul, rugăciunea să ne înalțe la Dumnezeu, iar faptele bune să ne curațească sufletul, pentru a fi vrednici de jertfa și Învierea Domnului Iisus Hristos din morți.