Hristos Se naște, măriți-L !

Pastorală la Nașterea Domnului, 2017

Preot paroh Liviu Alexandrescu

„Hristos Se naște, măriți-L!
Hristos din ceruri, întâmpinați-L!”

Iubiți credincioși!

Ca în fiecare an, sărbătorim Nașterea după trup a Domnului nostru Iisus Hristos. Sărbătoarea bucuriei de a fi creștini, de a cânta si a mări pe Dumnezeu după cuviință, asemenea îngerilor care spuneau: ,,Mărire întru cei de Sus Lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire’’. Sărbătoarea Crăciunului, ne amintește de marea milostivire a Lui Dumnezeu față de noi, oamenii, de cel mai mare dar oferit lumii, prin Întruparea Fiului Lui Dumnezeu, din Fecioara Maria.

Colinda spune: „Să se nască și să crească, să ne mântuiască’’.

De la Nașterea Lui, am învățat că Dumnezeu nu este departe, ci El sălășluiește în inima omului: ,,Au doară nu știți că voi sunteți temple ale Duhului Sfânt ’’(Sf. Ap. Pavel). Dacă primim pe Iisus Hristos ca dar dumnezeiesc, vedem că și viața noastră este tot un dar dumnezeiesc. Ne-a dat-o să o îngrijim prin fapte bune și s-o înălțăm la demnitatea ei.

Praznicul Nașterii Domnului este praznicul bunătății și iubirii Lui Dumnezeu, căci acum a hotărât să trimită pe Fiul Său în lume, să șteargă păcatele, care separau oamenii de Dumnezeu. Iubirea e virtutea care Îl coboară pe Dumnezeu pe pământ și-l face om și tot iubirea e cea care-l îndumnezeiește pe om.

Sfântul Vasile Cel Mare spune: ,,Din câte a făcut Dumnezeu în cer și pe pământ, nici o minune nu este mai mare ca aceasta’’. Nașterea Domnului coboară Duhul Lui Dumnezeu pe pământ și face începutul mântuirii noastre. Iisus Hristos devine centrul Universului : ,,ca în numele Lui Iisus Hristos, tot genunchiul să se plece, al celor cerești, al celor pământești și al celor de dedesubt” (Filipeni, 2-10)

Fără Iisus Hristos născut în om, acesta rămâne doar o ființă biologică, lipsită de perspectiva cerească. Hristos a coborât din cer, pentru ca omul nu putea urca singur la cer.

Iată de ce în Troparul Nașterii Domnului, Biserica ne cheamă să ne apropiem și să preamărim această lumină: ,,Nașterea Ta Hristoase Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunoștinței, ca întru dânsa cei ce slujeau stelelor, de la stea s-au învățat să se închine Ție, Soarele dreptății și să te cunoască pe Tine Răsăritul cel de Sus, Doamne mărire Ție!’’

Toate cântările și colindele străbune, ne cheamă să fim împreună la Betleemul Iudeii: „Veniți să vedem credincioși, unde S-a născut Hristos’’, să vedem simplitatea ieslei unde S-a născut, paiele care L-au înfășat, magii și păstorii închinându-se și îngerii zicând: „Mărire întru cei de sus Lui Dumnezeu și pe pământ pace între oameni bunăvoire”. Astăzi, creștinului i s-a deschis ușa împărăției, iar pacea din cer adusă pe pământ, întoarce omul din drumul pierzării. Lumina cunoștinței ne îndreaptă spre direcția mântuirii, unde nu este decât bunătate, iubire, pace și darurile Duhului Sfânt. Acum, casa Lui Hristos este așezată în inima noastră, ce trebuie păstrată curată și luminată.

Nașterea Domnului trebuie întâmpinată cu fapte bune, cu milostenie, cu gânduri de pace și iubire de semeni. Fiecare om devine acum o peșteră a Betleemului, unde poate să se așeze Fiul Lui Dumnezeu, adus de Maica Domnului, iar sufletele curate vor fi scutecele în care-L vom primi: ,,Nu mai plânge Maica mea/ Scutecele noi ți-om da/ Prea Curata/ Pruncul Sfânt a-L înfășa’’.

La cumpăna anilor, omul își îndreaptă gândul spre cele trei fețe ale timpului: trecut, prezent și viitor. Dintre toate ființele de pe pământ, numai omul trăiește și în viitor. Căci viitorul înseamnă credință, nădejde și iubire în acțiune. Viitorul stă în darul Lui Dumnezeu și în străduința omului. El simte mereu prezenta și lucrarea Lui Dumnezeu în viața sa: ,,Ajutorul meu vine de la Domnul, Cel ce a făcut cerul și pământul’’(Ps. 120.2)

Iubiți credincioși!

Cu aceste gânduri, preotul Liviu Alexandrescu și Consiliul Parohial al Catedralei „Buna Vestire”, vă dorește cu ocazia Sfintelor Sărbători ale Crăciunului, Anului Nou – 2018 și Bobotezei, ca Bunul Dumnezeu să vă dăruiască sănătate, pace, iar noi vă urăm: „Sărbători fericite și Mulți Ani!”.

Dumnezeu a rânduit pentru noi ceva mai bun

Cuvânt la Duminica dinaintea Nașterii Domnului

Evanghelia pe care ați ascultat-o astăzi deschide Noul Testament. Ea cuprinde o enumerare a strămoșilor după trup ai Mântuitorului, începând cu Avraam. Aflăm astfel că de la patriarhul Avraam și până la Hristos au trecut patruzeci și două de generații.

Evanghelistul Matei a fost singurul care și-a scris evanghelia în limba aramaică, o derivată a limbii ebraice și limba vorbită de Mântuitorul și cei din vremea Lui. Ceilalți trei evangheliști și-au scris evangheliile în limba greacă. Matei se adresa iudeilor, cărora a vrut să le arate că Mântuitorul este născut din neamul lor, din aceeași strămoși și din aceeași patriarhi, că nu este un străin.

Aceeași genealogie se regăsește și la Sfântul Evanghelist Luca, însă ordonată în sens invers și mai completă: începe de la Iosif și merge înapoi pe firul istoriei, până la Adam.

nasterea_domnuluiHristos Domnul nu S-a născut pe pământ pentru Sine – pentru că nu avea nevoie să Se nască, deoarece este născut din veci din Tatăl, ci S-a născut pentru noi. A coborât din slava Tatălui la condiția omenească, pentru a ridica pe om la Tatăl.

Mântuitorul S-a întrupat ca să răscumpere, prin ascultarea Lui, neascultarea lui Adam și prin el, a întregului neam omenesc. Așa cum, prin Adam, toți am păcătuit, tot la fel, prin credința în Mântuitorul Iisus Hristos, toți avem viața veșnică.

Era nevoie ca El să se întrupeze ? Da. Spune Scriptura că plata păcatului este moartea. Astfel că, trebuia, pentru oamenii care au păcătuit, să moară un om, dar în același timp, acel om trebuia să fie și Dumnezeu, ca să nu rămână în moarte, ci să biruiască moartea prin Înviere.

Ne putem pune o întrebare: dacă Dumnezeu știa, înainte de a face lumea, că oamenii vor cădea în păcat, de ce i-a mai făcut ? Din iubire. Pentru același motiv, pentru care familiile dau naștere la prunci, chiar dacă știu că, mai devreme sau mai târziu, aceștia le vor aduce supărări. Dar, la fel ca și copiii în familie, oamenii sunt capabili nu numai de neascultare și păcat, ci și de fapte bune și iubire. Iar Dumnezeu preferă să vadă la noi lucurile bune pe care le putem face, iar nu pe cele rele.

Când s-a întrupat Fiul lui Dumnezeu? Spune Scriptura că „la plinirea vremii”. Ce expresie frumoasă! Când lumea va fi fost pregătită pentru a-L primi. Când așteptarea va fi fost așa de lungă încât să îi facă pe oameni să tânjească după un Mântuitor.

Din cărțile noastre vechi știm că de la facerea lumii și până la Hristos sunt cinci mii cinci sute de ani. Vechiul calendar bizantin, ținut multă vreme în țările ortodoxe în paralel cu cel iulian, plasează data creației lumii la 1 septembrie 5509 î.Hr. De aceea anul bisericesc începe la 1 septembrie, nu la 1 ianuarie, ca anul civil. Potrivit acestui calendar, acum ne aflăm în anul 7525 zis „de la facerea lumii”.

Dar Dumnezeu nu i-a lăsat pe oamenii Vechiului Testament singuri în așteptarea lor. Le-a vorbit prin strămoși și le-a trimis prooroci, care să le țină vie credința și nădejdea după Dumnezeu. Și vedem nume mari printre cei pomeniți în Evanghelie: Avraam, Isaac, Iacov, împăratul David, Solomon.

Despre acești prooroci vorbește cu mare admirație Sfântul Apostol Pavel în pericopa apostolică de astăzi:

Şi ce voi mai zice? Căci timpul nu-mi va ajunge, ca să vorbesc de Ghedeon, de Barac, de Samson, de Ieftae, de David, de Samuel şi de prooroci, care, prin credinţă, au biruit împărăţii, au făcut dreptate […] Au fost ucişi cu pietre, au fost puşi la cazne, au murit ucişi cu sabia […] ei, de care lumea nu era vrednică, au rătăcit în pustii, şi în munţi, şi în peşteri […] toți aceştia, mărturisiţi fiind prin credinţă, n-au primit făgăduinţa pentru că Dumnezeu rânduise pentru noi ceva mai bun.

În tot răstimpul de la Avraam la Hristos, profețiile despre Mesia nu au lipsit. Li s-au dat evreilor vechiului testament semne despre naștarea Domnului: se va naște în Betleem, va fi chemat nazarinean, se va naște din fecioară, va lua asupra Lui păcatele și neputințele noastre și multe altele.

Același lucru îl facem și noi astăzi: așteptăm cu dragoste nașterea Pruncului din Betleem, pentru a-i oferi găzdure în casa sufletului nostru.

Iubiți credincioși,

Întreg calendarul nostru pendulează între Naștere și Înviere. Sunt cele două puncte cardinale ale ortodoxiei.

Noi asociem Sărbătoarea Nașterii Domnului cu zăpada și colindele. Praznicul Nașterii are în el ceva din nostalgia sărbătorilor și tradițiilor de odinioară. Așa ne-o amintim și noi din copilărie, când ne trezeau bunicii dimineața devreme pentru că trecea părintele cu icoana. Preotul din satul copilăriei era mesagerul Crăciunului și cel mai important colindător. Și iată, și aici peste ocean, încercăm să ținem vie această tradiție a chemării preotului cu icoana pe la casele noastre.

Acum, la Crăciun, mai mult ca oricând, să ne aducem aminte de cuvintele acestea:

„Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară ci să aibă viață veșnică” (Ioan 3, 16)

În aceste zile, vă îndemn să trăiți fiorul păstorilor din Betleem, să vă bucurați și să fiți buni. Ascultați și cântați colinde, pentru că ele sunt cele mai frumoase predici despre Nașterea Domnului.

Și aș încheia cu acest îndemn:

„Faceţi din Fiul Mariei un prieten al copiilor voştri; şi fiţi siguri că Pruncul Iisus vă va surâde din iesle, iar Copilul Iisus va merge spre Nazaret ţinându-vă de mână.” (Arh. Bartolomeu Anania)

Amin.

Diacon Nicolae Marinescu

Scrisoare pastorală la Nașterea Domnului

Reproducem textul Scrisorii Pastorale a Înalt Prea Sfințitului Arhiepiscop Nathaniel la Sărbătoarea Nașterii Domnului:

„Toate cele scrise despre Mine în legea lui Moise, în profeţi şi în psalmi trebuie să se plinească.”

Iubiții mei fii duhovnicești, preacucernic cler, preacuvioși monahi, și dreptmăritori creștini ai de Dumnezeu păzitei noastre Episcopii:

Har și Pace de la Dumnezeu Tatăl și Domnul nostru Iisus Hristos, iar de la noi, arhierești binecuvântări!

Hristos se naște ! Măriți-L !

Înalt Prea Sfințitul Nathaniel

Iubiți credincioși,

În această mare zi, prăznuim Nașterea Domnului Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, născut în Betleemul Iudeii, în Israelul de azi. Numim această sărbătoare, „ziua Sa de naștere”, o naștere, însă, neînțeleasă de cei din vremea aceea, dar necunoscută de prooorcii din vechime, de Moise, de David și de sfinții strămoși, care așteptau venirea lui Mesia. In timp ce întregul Israel își ducea viața de zi cu zi, acolo în iesle sărăcăcioasă, Emanuel – care se tâlcuiește, Dumnezeu este cu noi – se naște în mijlocul poporului, printre neamuri: evrei, romani, greci și chiar străini, în cetatea Betleemului.

Dar atunci foarte puțini, cu adevărat, au fost cei care au auzit cântarea îngerilor care slăveau pe Dumnezeu și inconjurau locul unde Mesia a binevoit a se naște. Insă astăzi, milioane de oameni cântă și laudă nașterea lui Hristos, Emanuel. Domnul Hristos, în a Sa lucrare pământească, a cuvântat din Legea lui Moise, a reamintit poporului profețiile despre de nașterea Sa si a cântat psalmii strămoșului David. Poporul cunoștea aceste scripturi ca de asemenea și ucenicii săi care au fost martori la lucrările Sale. Doar faptul că Scripturile aveau să se împlinescă în ziua cea rânduită, ei aceasta nu au putut imediat realiza.

De aceea, mai tarziu, înainte de înălțarea Sa la ceruri, Hristos le spune „toate cele scrise despre mine” trebuie să se împlinească. Sfântul Apostol Pavel mărturisește acest lucru spunând:

„în multe rânduri şi-n multe feluri grăindu-le Dumnezeu odinioară părinţilor noştri prin profeţi, în zilele acestea de pe urmă ne-a grăit nouă prin Fiul, pe Care L-a pus moştenitor a toate, prin Care şi veacurile le-a făcut, fiind El strălucirea slavei Sale şi chipul fiinţei Sale” (Evrei 1:1-3).

Bine știm că, Dumnezeu, din iubirea sa pentru oameni, ne-a grăit mai întâi prin sfinții prooroci.

past1Dar pentru a arăta în mod și mai direct această iubire pentru noi, la plinirea vremii, a trimis în lume pe Iisus Hristos, Fiul Său, pe care îl numim „Cuvântul lui Dumnezeu.” Hristos ne grăieste totul de la Dumnezeu Tatăl, nu ca rob precum profeții, ci ca adevăratul și unul născut Fiul Său. În Crez, mărtusirim:

„cred…și într-unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, Care din Tatăl s-a născut mai înainte de toți vecii, Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat…S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om.”

Sfântul Clement Romanul spunea: „Oare nu avem numai Un singur Dumnezeu, Un Hristos și Un Duh Sfânt care s-a revărsat peste noi? Și oare nu este numai o chemare în Hristos?” (Epistola către Corinteni, 46).

Acest personal “Cuvânt a lui Dumnezeu” care se numește Iisus Hristos, ne aduce nouă direct pe Dumnezeu Tatăl. Hristos, a doua persoana a Sfintei Treimi, este și a fost dintotdeauna cu Tatăl de la început a adus toate întru ființă și toate întru veșnicie, “fiind El strălucirea slavei Sale şi chipul fiinţei Sale.”

Acest sfânt praznic al creștinilor, sărbătoarea Nașterii Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos în trup, are fundamente scripturistice, în legea lui Moise, a Profețiilor și în Psalmi. De aceea după Învierea Sa din morți, pentru 40 de zile a rămas pe pământ cu ucenicii Săi și „le-a deschis mintea ca să’nţeleagă Scripturile” (Luca 24:45) pentru ca în cele din urmă spuse uncenicilor Săi, Domnul a întărit cuvintele proorociilor de demult „…toate cele scrise despre Mine în legea lui Moise, în profeţi şi în psalmi trebuie să se plinească” (Luca 24:44).

past2Incepând de la Facere și până la Revelație, Sfintele Scripturi ne aduc aminte de nevoia pe care omenirea o are de un Mântuitor, de nevoia nașterii Mântuitorului, de nevoia reîntoarcerii Mântuitorului, care este Hristos, Dumnezeu. Știm că naștera Domnului Hristos este întruparea Sa în lume, în timp și spațiu, din pântecele Fecioarei Maria în Betleemul Iudeii, și totodată știm și că Hristos a fost înainte de timp și de toate cele create. El însuși este împlinirea Legii și a Profeților si Psalmilor dar și a dorinței arzătoare a fiecărui suflet de a fi împreună cu Dumnezeu, „fiind El strălucirea slavei Sale şi chipul fiinţei Sale.”

Sfântul Ioan Evanghelistul ne amintește despre Cuvântul Vieții:

„Ceea ce era de la’nceput, ceea ce noi am auzit, ceea ce cu ochii noştri am văzut, ceea ce am privit şi ceea ce mâinile noastre au pipăit despre Cuvântul Vieţii – şi viaţa s›a arătat, şi noi am văzut-o şi mărturisim, şi vă vestim viaţa de veci care la Tatăl era şi care nouă ni s’a arătat – (1 Ioan 1:1-2) “fiind El strălucirea slavei lui Dumnezeu şi chipul fiinţei Sale.”

Auzind și cuvintele Proorocului Isaia, ne dăm seama de nemăsurata dragoste a lui Dumnezeu pentru noi în făgăduința nașterii Mântuitorului, care avea să aducă nădejde întregii omeniri. Dumnezeu nu ne-a lăsat în întuneric din dragostea Sa: „Poporul cel ce umbla în întuneric a văzut lumină mare”„Că Prunc ni S’a născut, Fiu, şi ni S’a dat, a Cărui stăpânire Şi-o poartă pe umăr; şi numele Lui se cheamă: Înger-de-mare-sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn păcii, … Mare va fi stăpânirea Lui şi păcii Lui nu-i va fi hotar” (Isaia 9:5-6), El însuși „fiind El strălucirea slavei lui Dumnezeu şi chipul fiinţei Sale.”

past3Aceasta, înseamnă, iubiți credincioși, că nu numai în duh trebuie să mergem către Betleem să ne închinam Lui, ci mai ales, să înțelegem că Dumnezeu a deschis ușile Raiului și ne-a primit pe toți la sine oriunde ne găsim noi, duși fiind acolo de Fiul Său, pruncul născut în peșteră și culcat în iesle. Mai precis, așa cum ne spune Sfântul Ioan Evanghelistul, „că Viața care a fost nevăzută” a devenit acum văzută prin pântecele Maicii, Preasfânta și Preacurata Născătoarea de Dumnezeu și pururea Fecioara Maria, fiind atins, văzut, auzit de oameni, „fiind El strălucirea slavei lui Dumnezeu şi chipul fiinţei Sale.”

Incheiem aceste gânduri cu frumoasele cuvinte al condacului praznicului Nașterii Domnului, compus de Sfântul Roman Melodul, despre „Cuvântul Vieții”:

„Fecioara astăzi pe Cel mai presus de fiinţă naşte şi pământul peşteră Celui neapropiat aduce. Îngerii cu păstorii slavoslovesc şi magii cu steaua călătoresc. Că pentru noi S-a născut prunc tânăr, Dumnezeu Cel mai înainte de veci.”

Cu adevărat Domnul și Dumnezeul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos este strălucirea slavei lui Dumnezeu şi chipul fiinţei Sale.

Hristos se naște! Măriți-L!

Cu doriri de sănătate, pace și întru toate bună sporire,
† NATHANIEL
Din Mila lui Dumnezeu și Voia Poporului,
Arhiepiscop de Detroit și al Episcopiei Ortodoxe Române din America
Biserica Ortodoxă în America

Vi s-a născut azi Mântuitor

Predică la a doua zi de Crăciun, Soborul Maicii Domnului

„Iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Că vi s-a născut azi Mântuitor.” (Luca II, 10-11)

Iubiți credincioși,

altarBinecuvântați sunteți, cei care vă aflați astăzi în Sfânta Biserică. Pentru că voi l-ați primit în casele voastre pe Iisus Hristos, pruncul sfânt pentru care cei din Betleem, acum două mii de ani, nu au mai avut loc de găzduire. Iar voi v-ați deschis sufletele și, în loc de iesle și paie, i-ați oferit sălaș duhovnicesc Fiului lui Dumnezeu.

Păstorii din Betleem fost primii adeveritori ai nașterii Domnului și martorii luminii care a străbătut cerul în noaptea magică a intrării Fiului lui Dumnezeu în istorie.

Astăzi, voi sunteți păstorii. Pentru că Biserica este astăzi Betleemul. Sfântul Altar este peștera, iar Sfânta Masă nu este altceva decât ieslea unde se naște pruncul Iisus.

Doamne, dacă am fi fost și noi acolo: Cerurile s-au deschis, păstorii au văzut coruri îngerești care cântau : „Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire.”. Acestea sunt cuvinte compuse nu de oameni, ci de îngeri. Și sunt primele colinde cântate vreodată.

Peste toate, o lumină și o pace străluceau în noapte. Vă îndemn să trăiți magia și povestea din spatele fiecărui cuvânt:

„La Betleem colo-n jos / Cerul arde luminos”,
”Îngeri din cer imne cântând / Păstori pe dealuri fluierând”,

spun colindele. Și ce predici mai frumoase decât colindele noastre românești! Ele vorbesc, în puține cuvinte, despre taina zămislirii Fiului lui Dumnezeu, în chip smerit, din Fecioara Maria. El, cel care a făcut lumea, a ales să Se nască într-un colț umil de lume. El, Cel care este creatorul universului, a ales să își înceapă viața pământească încălzit de suflarea animalelor dintr-un staul.

Evanghelistul Matei vorbește despre „magii de la răsărit”, acele personaje exotice, vrăjitori, cum îi numește Biblia românească de la 1688, „wise men”, sau înțelepți, cum apar în versiunea engleză. Magii sunt, ca și păstorii, martori ai nașterii Domnului. Ei erau reprezentanți ai unui popor oriental, perși, după cum spun cântările din slujbe, oameni de știință, astronomi or astrologi, cărora o veche profeție și apariția unei stele neobișnuit de strălucitoare le-a arătat timpul și locul nașterii unui rege. Ei au venit, călăuziți de stea, până la Betleem, unde au ajuns la câteva zile după nașterea Domnului și I-au dăruit trei daruri demne de un împărat: aur, smirnă și tămâie.

Iubiți credincioși,

Ziua de astăzi, a doua a Crăciunului, este dedicată păstorilor și magilor. Dar este dedicată mai cu seamă Maicii Domnului. Cea care, prin puritatea și smerenia ei, a fost aleasă dintre toate neamurile să poarte în pântecele ei pe Cel ce avea să ridice păcatele lumii, pe Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat.

Și într-atât de mult a înțeles Maica Domnului cât de important va fi rolul ei în mântuirea noastră, încât nu cu mult timp în urmă îi spusese rudei sale, Elisabeta, mama Sfântului Ioan Botezătorul:

„Măreşte sufletul meu pe Domnul! Şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu. Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile (Luca I, 46-48)

Curăția și ascultarea ei desăvârșită sunt un model pentru mamele și femeile din ziua de astăzi și din toate timpurile. Iată de ce îi cântăm, în aceste zile: „Nu mai plânge maica mea / Scutecele noi ți-om da”. Noi, ca și odinioară păstorii, mergem la Betleemul sufletului și Îl vom înfășa pe pruncul Iisus cu dragostea și colindele noastre.

Iubiți credincioși,

Astăzi, „la toată casa-i lumină”. Astăzi, vă dorim ca la tot omul să fie masa plină. Astăzi, vă dorim să nu uitați, atunci când sunteți voioși, românilor, să fiți buni.

Diacon Nicolae Marinescu

Hristos Se naște !

parintele_liviu„Hristos Se naște, măriți-L! Hristos din ceruri întâmpinați-L”

Iubiți credincioși!

Sărbătoarea Crăciunului ne dă ocazia să retrăim unul dintre cele mai importante evenimente ale creștinătății: Nașterea Domnului Hristos sau venirea Sa în lume.

Cu mare bucurie în suflete, așteptăm să ne întâlnim cu pruncul Iisus în Bethleemul ceresc – Sfânta Biserică, pregătiți cu darurile duhovnicești, darurile care au fost aduse chiar și de corul îngerilor în noaptea Nașterii Sale: „Mărire întru cei de sus Lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoie”.

După mii de ani „la plinirea vremii”(Gal. 4,5), prin făgăduința Tatălui ceresc, descoperita profetului Isaia :,,Iată Fecioara va lua în pântece și va naște un fiu si-I vor pune numele Emanuel, ce se tâlcuiește cu noi este Dumnezeu (Isaia 7,14), se milostivește Bunul Dumnezeu și trimite Duhul Sfânt asupra Fecioarei Maria, așa cum mărturisește îngerul Gavriil :,,Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine și puterea Celui PreaÎnalt te va umbri; de aceea și Sfântul Care Se va naște din tine, Fiul Lui Dumnezeu se va chema (Luca 1,35).

Aceasta este Taina Întrupării Domnului Iisus Hristos, devenind asemenea noua și chiar mai mult decât atât :„Chip de rob luând”(Filipeni 2,7), a coborât printre noi, ca unul dintre noi ( Nicolae Velimirovici).

La fiecare Sfântă Liturghie, mărturisim învățătura stabilita la Sinodul I Ecumenic ( anul 325) și anume:

„Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria și S-a făcut o” (Simbolul de Credință)

parCa un împărat al Cerului, ar fi putut cobori într-un palat, dar Si-a ales o iesle sărăcăcioasă, arătând prin aceasta smerenia, care caracterizează pe adevăratul fiu al Lui Dumnezeu.

Să-L primim cu bucurie și cântări de lauda, căci astăzi avem pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Cel ce a venit pentru noi și va rămâne cu noi, până la sfârșitul veacurilor. Dacă magii au venit de la marginile lumii, aducând pruncului Iisus daruri de aur, smirnă și tămâie, cu atât noi să-L întâmpinăm cu bogăția sufletească și cu darurile duhovnicești, pregătind locașul, unde să coboare Hristos. Daca Hristos se coboară în mod tainic și noi trebuie să ne pregătim tot în acest fel, prin post, rugăciune, spovedanie și Taina Sfintei Împărtășanii.

Iubiți credincioși!

Să mulțumim Maicii Domnului, care a fost aleasa cerului și a pământului, prin care S-a coborât dragostea Lui Dumnezeu pentru noi.

Să-I mulțumim Bunului Dumnezeu pentru toate darurile Sale revărsate asupra noastră, să întâmpinăm Nașterea Domnul Iisus cu bucurie, cu rugăciune și cu frumoasele noastre colinde tradiționale și în acest an binecuvântat-2015.

Părintele Paroh Liviu Alexandrescu împreună cu Consiliul Parohial de la Catedrala ,,Buna Vestire’’ vă urează Sărbători Fericite cu pace și un An Nou cu multe bucurii.