Bunavestire deschide porţile bucuriei

Preot paroh Liviu Alexandrescu

Una dintre sărbătorile apropiate sufletului nostru din aceasta perioadă, este ziua de Bunavestire, atât pentru faptul că îngerul Gavriil i-a dat vestea cea buna Fecioarei Maria de a naşte pe Mântuitorul, cât şi pentru că acest Praznic, a fost ales ca Hram al Catedralei noastre.

Bunavestire face parte din sărbătorile împărăteşti ale Preacuratei Fecioare. Această sărbătoare deschide porţile bucuriei celor ce au aşteptat din veacuri venirea Lui Mesia şi reprezintă începutul drumului de răscumpărare, pe care Dumnezeu îl deschide omului.

IMG_20160326_120419Arhanghelul Gavriil se arată Fecioarei Maria în chip real, ca trimis al lui Dumnezeu, aducând vestea cea bună : „Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Duhul Sfânt se va pogori peste tine li puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi sfântul care se va naşte din tine, Fiul Lui Dumnezeu se va chema” . Într-adevăr, mare este această taină, o „taină ascunsă de veacuri şi de îngeri nestiută” (Col. I, 26), fiind prima zi de întalnire a Lui Dumnezeu cu oamenii, după atâtea veacuri de izolare.

Ziua de astăzi este cea mai sfântă din toate veacurile, căci aduce bucurie si vesteşte mântuirea în toata lumea. Astăzi, Dumnezeu a căutat cu mila şi cu îndurare din cer spre pământ şi a auzit suspinurile strămoşilor noştri şi plângerea tuturor celor ce se chinuiau în iad, de la începutul lumii. Maica Domnului este „mai cinstita decat heruvimii şi mai mărită fară de asemanare decât serafimii”, deoarece prin viaţa ei curată şi sfântă, a fost ,,aleasa cerului” de a naşte pe Fiul Lui Dumnezeu.

Prin Maica Domnului s-a coborât Dumnezeu pe pământ. Fecioara Maria este o scară care leagă cerul cu pământul. De aceea, îi adresăm rugăciunile noastre fierbinţi şi o rugăm să mijlocească pentru noi, înaintea fiului ei şi Dumnezeului nostru. Pe de altă parte ne bucurăm de prăznuirea hramului bisericii noastre.

Hramul împlineşte acelaşi rol în viaţa bisericii, ca şi îngerul păzitor în viaţa particulară a credincioşilor. El este paznicul bisericii, este primul care se îngrijeşte de soarta ei, o apără de tot felul de necazuri şi ocroteşte pe toţi credincioşii care vin să se roage şi să se închine în ea.

Hramul este prilej de rugăciune, de bucurie şi mulţumire Lui Dumnezeu şi Maicii Sale, pentru toate binefacerile pe care le primim de la ei. Hramul ne adună pe toti laolaltă, de la cel mai mic pâna la cel mare, de la cei vii pana la cei care nu mai sunt între noi, în fiecare an, ajungând până la originea lui şi anume pentru Catedrala noastră, până la anul 1918.

Cu această ocazie, Catedrala noastră vă aşteaptă cu drag si în anul acesta, pentru a ne împărtăşi din bucuriile duhovniceşti şi a fi alături de noi la agapa frăţească, dovedind aceeaşi fraternitate între noi, ca unii ce avem aceeași părinți cereşti.

Dumnezeu să ne ajute !

Fiți purtători de lumină în lume !

Pastorală la Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, 2015
Preot Paroh Liviu Alexandrescu

„Veniţi toţi credincioşii să ne închinăm sfintei Învierii lui Hristos, că iată a venit prin Cruce bucurie la toată lumea; totdeauna binecuvântăm pe Domnul şi lăudăm Învierea Lui”.

Iubiţi credincioşi !

Ne-a binecuvântat Bunul Dumnezeu să străbatem drumul celor şase săptămâni ale Postului Mare şi mai ales să ne întâlnim în miez de noapte, în faţa sfintelor biserici, pentru a prăznui cu bucurie Învierea Domnului Iisus din morţi. Este cea mai frumoasă şi mai înălţătoare sărbătoare a creştinătăţii.

Hristos e viu ! Hristos trăieşte ! Hristos a Înviat ! Nu mai suntem singuri, ci suntem împreună cu El. Astăzi ni se cade să repetăm cuvintele proorocului Isaia, care zice: „Unde-ţi este moarte boldul tău? Unde-ţi este moarte biruinţa ta?”. Acum auzim iar glasul Domnului Iisus care răsună de mii de ani şi trece pe la uşa sufletului nostru, zicând : „Bucurați-vă!” şi „Nu vă temeţi !”, deoarece sunteţi fii ai Învieri, trăiţi prin Înviere şi treceţi din „moarte la viaţă şi de pe pământ la cer”.

Prezenţa dumneavoastră în număr aşa de mare la slujba de Paşti arată faptul că Învierea Domnului face parte din viața şi credinţa noastră. Ne naştem cu ea şi avem în firea noastră creştinească dorinţa de lumină şi Înviere. Am venit să-L întâmpinăm pe Domnul Iisus înviat din morţi, să primim lumină din lumina Învierii şi să ne angajăm la drumul parcurs de El, ca o lucrare a pătimirii, dar şi a învierii noastre cu Hristos. Pentru noi nu mai există moarte şi întuneric, ci doar viaţă şi lumină: „Ziua Învierii, popoare să ne luminăm, Paştile Domnului, Paştile”, cum spune cântarea bisericească.

Veniţi de luaţi lumină, voi cei osteniţi şi împovăraţi cu atâtea greutăţi şi suferinţe în trupul şi sufletul vostru! Nu vă lăsaţi copleşiţi de întunericul deznădejdii, căci Hristos a Înviat! Fiţi purtători de lumină într-o lume în care întunericul necredinţei, al urii, al păcatului şi al duşmăniilor de tot felul încearcă să zdruncine temeliile cele mai adânci ale existenţei! Tineţi această lumină în mâini şi puneţi-o în suflet, căci este lumina adusă de Hristos.

Lumina nu poate fi cuprinsă de întuneric, aşa cum nici adevărul nu poate fi înlocuit cu minciuna. Domnul Hristos spune : „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa” (Ioan XIV, 6). Să păstram acest Adevăr venit de sus, de la Dumnezeu, propovăduit de sfinţi şi păstrat de înaintaşii nostri, preoţi și credincioşi, care au luptat, s-au sacrificat şi şi-au dat viaţa pentru adevăr. Acest lucru ne identifică cu Hristos, cu casa noastră din cer, dar şi de pe pământ.

Să mulțumim Bunului Dumnezeu că avem această Catedrală frumoasă şi curată, izvor de lumină şi credinţă, purtătoare de credinţă nealterată, deschisă mereu spre împlinirea noastră spirituală. Să o păstrăm în pace şi adevăr, iar frumoasele tradiţii moştenite de la înaintaşii noştri, ca cea mai mare zestre spirituală şi materială ce ne-au lasat-o, să le păstrăm cu sfinţenie. Trebuie să recunoastem jertfa şi truda lor, depusă la temelia acestei Catedrale, făcută în condiții mult mai grele decât în ziua de astăzi. Aceasta a fost casa lor, aceasta este casa noastră şi va fi casa copiilor noştri, dacă o vom apăra, îngriji şi o vom păstra curată, aşa cum am primit-o.

Primul cuvânt rostit Apostolilor de Mantuitorul Hristos după Mărita Sa Înviere, a fost: „Pace vouă!”. Ce e mai frumos pe lumea aceasta decât să trăim în pace, în înţelegere şi în adevăr. De atunci şi până astăzi, creştinul adevărat propovăduieşte pacea şi transmite adevărul, ca un mesaj hristic sfânt.

Dragii noştri,

Cu aceste gânduri, vă dorim să aveţi parte de lumină în suflete, de un Paşte fericit, de împlinire şi bucurie în viață şi vă salutăm creştinește cu tradiționalul: „Hristos a Înviat!”